- resimţãmấnt
- s. n., pl. resimţãmínte
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
resimţământ — RESIMŢĂMẤNT, resimţăminte, s.n. (Rar) Resentiment. – Resimţi + suf. ământ (după fr. ressentiment). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RESIMŢĂMÂNT s. v. antipatie, aversiune, ostilitate, pornire, repulsie, resen timent. Trimis de… … Dicționar Român
antipatie — ANTIPATÍE, antipatii, s.f. Sentiment de neplăcere, de aversiune, de silă faţă de cineva; resentiment. – Din fr. antipathie, lat. antipathia. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ANTIPATÍE s. aversiune, ostilitate, pornire, repulsie … Dicționar Român
resentiment — RESENTIMÉNT, resentimente, s.n. Sentiment ostil faţă de cineva, pornire împotriva cuiva provocată de amintirea neplăcerilor suportate; duşmănie, ură, pică, resimţământ. – Din fr. ressentiment. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român